Clientul care mi-a încredințat-o mi-a spus că nu ar dori să modific conținutul, doar adăugarea unei coperte mai potrivite. Cartea era oarecum restaurată (undeva la mijlocul secolului trecut) cu foiță de pelior gălbui și clei pap, însă și cu alte tipuri de hârtii mai mult sau mai puțin subțiri.
Coperta era din carton, cu o învelitoare simplă de pânză crudă gri fără niciun fel de marcaje, măsurând aproximativ 14,5 pe 9,5 cm.
Am păstrat corpul de carte așa cum a venit, însă având în vedere că din pricina coaserii, cotorul era deosebit de umflat și dădea volumului un aspect trapezoidal, am decis să stabilizez structura rotunjind cotorul și bătând un falț generos în profil rotund, compensând spațiul prin montarea unor coperte groase (4mm) pentru ca totul să aibă o formă plăcută și eficientă.
Legătura cea nouă a fost realizată din piele tăbăcită vegetal, vopsită și fixată prin metode proprii într-un brun-castan discret, învechită și patinată după o metodă proprie și lustruită cu fierul încins pe toate suprafețele, pentru a crea un contrast și mai pregnant între fond și decorațiuni.
Ambele fețe au un chenar distal paralel cu laturile, tras cu o filetă decorată sumar, în colțuri câte un ornament venețian (aldin), coperta posterioară are un fleuron central de aceeași factură iar fața are în centrul câmpului un supralibros iconografic cu Hristos Pantocrator cu patul adâncit.
Cotorul este structurat în maniera veche, fără șanț despărțitor față de copertă, rotunjit, prevăzut cu cinci nervuri aparente
Și un mic videoclip cu lucrarea finită:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu