miercuri, 20 decembrie 2017

Legături de epocă: Regulamentul Organic, 1860

Al doilea volum al clientului meu a fost Regulamentul Organic, publicat la București în 1847.


Deși nu am noroc de timbre de legător ca la primul, volumul de față fusese legat în mod exemplar din punct de vedere al structurii, dar deficitar ca rezistență la cotor.

Desfăcând montajul am găsit o cusătură pe sfori îngropate foarte subțiri și extrem de ordonat cusută și bătută, încleiată puțin, atât cât să permită flexibilitate în deschidere, o trăsătură destul de rară în legăturile noastre. 


Dacă finețea cusăturii i-a permis rezistență în ciuda uzurii, finețea legăturii i-a adus destrămarea: pielea extrem de subțire folosită atât la colțuri cât mai ales la cotor a produs o articulație slabă, care a cedat cu timpul și a determinat detașarea completă a acestuia.


 Volumul este un exemplu foarte bun de stil de legătură În Optime: arată ca o Jumătate (Halbfranz), adică o învelitoare ieftină cu colțare și cotor din piele, însă spațiul ocupat de piele este mult redus față de legătura pe jumătate, linia pielii delimitându-se pe copertă la o optime din lățimea totală.  


Am lucrat pe un carton mai gros decât originalul, cu o piele suplă dar rezistentă, vopsită în negru, cu un cotor construit conform dorințelor clientului (și cunoștințelor sale bibliofile), compartimentat în șase câmpuri simple, totul lustruit cu fierul de finisat.



Contrar practicilor moderne de legătorie în serie, am folosit o metodă rezervată exemplarelor de lux și am completat interiorul copertelor cu același material subțire iar cotorul a fost făcut în sistem burduf, pentru o consolidare și o potrivire perfectă.  Materialul verde folosit este o imitație de piele din poliuretan pe suport de hârtie, foarte apropiat în textură cu imitația originală. Deși credem că astfel de materiale sunt recente, imitații de piele au fost folosite în legătorie cu mult timp în urmă, chiar și în secolul 18 cunoscându-se exemple. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu