vineri, 18 mai 2012

Binduri

Bindurile sunt acele porțiuni decorative ridicate de pe cotor, care împart suprafața acestuia în secțiuni egale sau proporționale. 


 Binduri înguste (Cyclopedia)


  Binduri Late (Gildedleaf Bindery)



În videoclipul următor, reverendul Alex Ogden ne arată metoda lui de a le realiza.





Eu personal le fac din carton sau mucava, tăiate la dimensiune și crestate la capete, deoarece pielea este extrem de restrictivă când vine vorba de grosime. 















2 comentarii:

  1. Cred ca e prima data cand vad detalii de carti legate de tine. Sunt foarte faine!!

    Un detaliu interesant - impartirea cotorului in registre era deobicei facuta cu compasul dar uneori pur si simplu vizual. Ultimul registru de jos era mai inalt decat celelalte pentru echilibru din punct de vedere estetic al cotorului cand este in pozitie verticala.

    Eu personal fac bindurile din toval gros de vitel pentru ca este foarte flexibil. Le tai la dimensiune si le racordez la capete, le lipesc pe structura cotorului si apoi finisez toate canturile cu smirghel pentru un pic de rotunjime. Asta pentru ca la origine bindurile nu erau false ci proveneau din structura cartii, fiind formate de corzile pe care se facea cusatura, care erau intoteauna rotunde.

    Nu m-am gandit pana acum sa folosesc un filet pentru a aseza pielea pe forma. E o idee foarte buna! Eu folosesc bonefolderul. Am investit si intr-un cleste special pentru asta dar degeaba, nu ma pot obisnui cu el.

    Cand vedem poze cu cartile in intregime? :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Merci de comentariu Teo. Și pentru aprecieri!

    De împărțirea cotorului cu compasul știu, și o practic și eu. Nu am compas de dulgher (dividers), dar o să găsesc eu pe undeva sper, așa că folosesc unul normal, cu rotiță, destul de precis.

    Eu am fost învățat că în general se lasă 4 cm de la cap și picioare pentru bindurile extreme, și suprafața se împarte în rest, însă deseori, de exemplu la cărțile mai mici, mai fac excepții de la regula asta pentru a păstra proporția.

    Acum mi-am făcut un model deja împărțit cu care doar marchez, pentru formatul A4 și A5.

    Binduri din piele am încercat și eu pe la început, dar am cam încetat din lipsă de material potrivit. Nu am vițel atât de gros. Cartonul e mai simplu de folosit și îmi dă o gamă mult mai variată de grosimi. Mulți vor binduri mult mai ridicate decât minima grosime de piele pe care o am, deci soluția e la îndemână.

    De rotunjit cred că rotunjesc rar bindul, pentru că oricum materialul mai gros se mulează frumos fără a face cute la colțuri, dar dacă o fac, tai o baghetă uniformă de carton, o rotunjesc cu șmirghel și abia apoi tai bindurile după dimensiunea cotorului.

    Ce am uitat să spun: la bindurile din carton, întotdeauna se taie bindul perpendicular cu fibra cartonului, astfel încât să cadă paralel cu fibra cartonului din cotor și să se rotunjească ușor.

    Când am folosit cartonul de bind alandala și am pus și cartonul de cotor la fel, fără a lua aminte la direcția fibrei, la rotunjire a ieșit foarte urât. Deci, pe fibră, vitejii mei!

    La lipire presez bine materialul dinspre panoul central spre extreme și apoi vin cu două filete pe fiecare parte a bindului, pentru a întinde materialul pe bind, să nu se ridice într-o parte când îl presez în cealaltă. Asta am prins-o singur, nu m-a învățat nimeni.

    Presez la început cu o unealtă specială făcută de mine, un fel de perniță de bumbac îmbrăcată în satin și montată pe un mâner, pentru o presare uniformă, dar am aflat dela domnul Vicențiu că de obicei asta se făcea cu lovituri din podul palmei.

    Și apoi iau frumos la filet, bucată cu bucată, și pe o parte și pe cealaltă, până se lipește frumos. CEl mai repede și mai frumos se lipește și se formează pielea, bineînțeles, e important și materialul și adezivul.


    Cărți mai mult o să pun imediat :D

    RăspundețiȘtergere